Ziua revelațiilor gustative

Să vă povestesc ce bunătăți am descoperit eu azi. Ca să nu transform blogul ăsta într-o avalanșă de hatereală, trebuie să mai scriu și ceva de bine dar, recunosc, nu merge așa ușor cum merg hatereala și cinismul.

La mine la serviciu s-au cumpărat multe feluri de ceaiuri, să fie acolo, pentru noi și pentru clienți. De ceaiul negru nu se atinge nimeni, fiecare din diverse motive, eu pentru că evit cofeina și, sincer, nici nu mi-a plăcut vreodată gustul de ceai negru de cele 2-3 ori cât l-am încercat până acum. Auzisem însă că este bun cu lapte condensat, unii strâmbă din nas când aud de combinația lapte-ceai, mie îmi place enooorm laptele condensat (cel de la magazinele Berezka e foarte bun) și mi-am zis că trebuie să încerc odată. Profitând de faptul că avem la serviciu și lapte condensat, mi-am făcut eu azi jumate de cană cu ceai negru (așa, ca de încercare) și i-am adăugat un pliculeț de lapte condensat. L-am amestecat bine, l-am lăsat un pic să se mai răcească, l-am mirosit, nu părea cine știe ce. Am gustat o linguriță, părea comestibil și cu o aromă plăcută. Așa că am băut mai mult. Mi-am umplut obrajii cu ceai. Vai, oameni buni, ce senzație! A fost foarte interesant și foarte ciudat în sensul că a fost pentru prima dată când, bând ceva, simțeam că pe obraji, pe limbă, pe cerul gurii, aveam ceva catifelat, parcă aș fi băut o catifea aromată, nu un lichid. Gustul, senzația, aroma, m-au uimit. Nici nu se compară cu chestia amăruie pe care o bei când faci ceaiul negru doar cu apă. E un gust ca de ierburi proaspete foarte parfumate, o aromă puternică, deosebită. Mai beam câte un pic, simțeam că mă topesc de bucurie că am descoperit așa ceva. Eu sunt genul de om care moare de drag când îi place ceva, am un sistem nervos care duce impulsurile la creier ca pe focuri de artificii. Rar am băut ceva atât de bun, în primul rând ca senzație, apoi ca gust. Uite-așa cu ceaiul negru și lapte condensat. Nu știu însă ce să mă fac pentru că o să mai vreau dar nu mă simt bine când consum cofeină, trebuie să găsesc o soluție.

Seara am trecut prin Kaufland să-mi cumpăr una, alta. Am mers și la raionul cu alune, mi-a atras atenția o pungă cu arahide cu piper, coapte, produs K Classic. Exact așa scrie pe ele: „Peanuts. Black  pepper”. Cum piperul este unul dintre condimentele care-mi plac cel mai mult, mi-am luat. Bucuria nr. 2 pe ziua de azi. O bunătate. E 2,79 lei punga. Nu mă mai dezlipesc de ele. Sunt super bune, coapte bine și condimentate minunat.

Nu știi cum sunt gusturile fiecăruia, dar măcar dacă unul dintre voi încearcă ceai negru cu lapte condensat (în caz că n-ați băut minunea asta până acum) sau arahide coapte cu piper și îi plac, a avut și articolul meu un sens.

 

 

 

%d blogeri au apreciat: