Cel mai rău din toate

Multă lume discută zilele astea despre ceea ce s-a întâmplat vineri, sunt multe știri referitoare la abuzurile jandarmilor care, într-adevăr, au făcut niște lucruri atroce, de-a dreptul tâmpite și complet nejustificate. Eu cred că principala problemă nu era că au fost jandarmi, ci că au fost niște jeguri de oameni, de-au putut face asta semenilor lor. Citeam azi un articol conform căruia nu aveau voie să dea oamenilor cu spray drept în față sau să-i lovească în cap. În mod sigur știau asta dar au făcut-o pentru că unii dintre ei sunt niște zero barat ca oameni, nu pentru că li s-ar fi ordonat să dea protestatarilor fix în cap. Au primit ordin să intervină în forță după care au făcut fiecare ce i-a dus capul. Cert e că s-au întâmplat niște lucruri incalificabile. Ce s-ar fi întâmplat într-o țară civilizată după noaptea de vineri? Ar fi ieșit oamenii în stradă cu sutele de mii, ar fi fost o revoltă generală, fără să mai conteze cine cu ce partid ține, ce simpatii politice are. Cei de la conducere ar fi avut probleme serioase și, după asaltul populației, și-ar cam fi dat demisia mulți dintre ei. N-ai cum să fii normal la cap, să vezi ce au pățit românii tăi în Piața Victoriei și a doua zi să stai în casă. Problema nu e în primul rând de nesimțire și lașitate, ci că indiferența ta la asemenea abuzuri e girul ca psd să facă altele mai mari, e o nenorocire. Probabil că nici psd nu s-a așteptat să iasă atât de prost dar reacția atât de slabă a populației față mizeriile inacceptabile comandate de ei, e o mare doză de oxigen pe care au primit-o și pentru care vom plăti. Mă uitam a doua zi la oameni, își plimbau liniștiți câinii, își plimbau copiii și îi dădeau în leagăn în parc, vecinii mei aveau party cu manele, pe bănci stătea lumea relaxată la taclale, toată lumea părea sedată. Mă uitam la ei și aș fi dat cu ei de pământ dar nu am destulă forță. Sâmbătă seara, protest pașnic. Deci protest pașnic după ce 400 de oameni au ajuns nevinovați în spital și unii poate vor rămâne orbi sau invalizi. De fapt, au și ei partea lor de vină. Că mai au curajul să protesteze ca să schimbe lucrurile în bine în țara unor manelari lași grătaragii care habar n-au ce vor de la viață. Eu am avut bafta să plec înainte să se evacueze Piața. Dacă aș fi fost bătută și a doua zi aș fi văzut toată indiferența aia pe străzi, cred că aș fi strâns pe cineva de gât, sigur aș fi sărit la gâtul cuiva. Ați văzut cum arăta piciorul acelui om care a fost lovit de grenadă? Știți cât durează până se vindecă o rană ca aia, cât antibiotic trebuie să iei ca să nu se infecteze, câtă grijă trebuie să ai ca să nu atingi locul cu apă până la vindecare și abia te speli, cât doare? Știți cu ce probleme neurologice grave poți rămâne după niște lovituri la cap? Și pentru ce, frate? Pentru o țară de târfe care-și fac unghii cu gel și de berangii lași care dau dezaprobator din cap când văd ce ai pățit, zic că n-a fost corect, schimbă postul și trag o bășină? Nu Dragnea, Daea, Putin sau dracul în persoană sunt problema României, ci faptul că românii nu țin unii cu alții. Azi mergeam pe stradă și un individ care se grăbea să prindă autobuzul, ne-a lovit și ne-a împins pe toți cei pe care ar fi putut să-i ocolească. Mie mi-a dat peste mână (atât îți trebuie, să mă atingi fără să-ți permit). Dintre toți, am fost singura care s-a dus la el să-i atragă atenția că nu-i civilizat ce a făcut. M-a înjurat în toate felurile, striga după mine, peste capetele oamenilor, să-i sug pula. Înțelegeți de ce nu cu Dragnea am eu o problemă în primul rând? Nu Dragnea mă preocupă, când drumul până le nemernicia lui e plin cu românii de nimic pe care îi întâlnești zilnic, peste tot. Și care stau în case sau ies la terasa din colț la o bere discutând despre ceea ce au pățit alții în Piața Victoriei, apoi își văd în liniște de idioțenia lor crasă.

În 2012 am cunoscut un român stabilit în Portland. Îmi povestea că în 1990 era student la Arte, a fost la mineriadă și când erau fugăriți de mineri, pe el l-au salvat niște oameni care l-au adăpostit la ei în apartament. A fost foarte traumatizat de momentele alea, părinții i-au spus că nu are rost să mai rămână în țară, a plecat în Italia după absolvire, apoi în SUA, iar acum e designer la o companie celebră de produse sportive. Mi-a arătat poze cu casa lui, era o vilă scumpă. Ducea o viață foarte bună. După mineriade, câți români au sărit să ia apărarea celor care au fost bătuți și acuzați pe nedrept de tot felul de mizerii? Am cunoscut un alt domn care participase la mineriade tot în studenție, era proprietarul unuia dintre apartamentele în care am locuit. Îmi povestea că mulți dintre colegii lui au plecat în străinătate de cum au prins ocazia, dar el n-a vrut să plece și va regreta toată viața lui pentru asta. Voi înțelegeți că trăiți într-o țară în care se întoarce spatele celor care suferă nevinovați pentru binele tuturor?  Vă imaginați cum e să stai 3, 4 ore numai și numai în gaze lacrimogene până îți arde pielea și rămâi fără voce, pentru că nu mai suporți mafia care te conduce și vrei să se schimbe ceva în țara asta? Și a doua zi îți vezi vecinii plimbând relaxați câinii, lumea veselă la terase, fufele pe telefon. Am fost acolo, am văzut suferința și furia oamenilor, văd acum indiferența și nesimțirea conaționalilor lor și prefer să mor AZI decât să mai stau mult în țara asta. Pentru că stați în case sau faceți o lăbăreală de „proteste” cu flori, după ceea ce s-a întâmplat vineri, meritați toată mizeria pe care o revarsă psd-ul peste voi și tot ceea ce va mai urma. Nu psd-ul e ciuma României. Românii sunt.

 

 

 

%d blogeri au apreciat: