Vinovați. Nevinovați.

Ieri, când am citit articolul despre atentatele de la moscheile din Noua Zeelandă, nu mi-a trecut prin minte vreo secundă că cineva ar putea spune că s-a bucurat. Apoi am citit comentariile de pe site și de pe fb. Incredibil. Să spui că îți pare bine de moartea unor oameni deși nu-i cunoșteai, nu ți-au greșit cu nimic, dar tu să scrii „Foarte bine! Ce mă bucur!” pentru că au fost masacrați, e sub nivelul decăderii umane la care îi credeam în stare pe români. Ăia care i-au omorât erau niște psihopați, niște nenorociți, altfel nu ai cum să te năpustești peste niște semeni care se roagă și să-i împuști. Te răzbuni pentru niște atacuri teroriste omorând oameni nevinovați? Gândire de ultimul sălbatic. Iar ai noștri care îi lăudau pe fb sunt la fel ca ei, niște primitivi.

Eu niciodată nu voi putea asocia cuvintele „musulman” cu „terorist”, așa cum văd că fac alții. Am locuit 22 de ani în Dobrogea, am avut colegi musulmani, turci și tătari, de la grădiniță până la liceu. Acasă, vecinii din apartamentul alăturat erau un cuplu format dintr-un român și o turcoaică, ne vizitam, toate bune. Am avut în școala generală colegă de bancă turcoaică, era o finuță, o fată foarte cuminte. Niciodată nu m-am simțit amenințată de musulmanii din jurul meu. Avem moschee la Mangalia, e chiar un obiectiv turistic, zilnic se aude de acolo chemarea la rugăciune, mă obișnuisem așa de tare cu ea, încât abia acum, când revin în concedii la Mangalia, îmi dau seama că se aude. La toate sărbătorile musulmanilor primeam acadele și baclavale, nu se pot compara cu ce găsești pe piață pentru că erau făcute în casă după rețete de familie, mi-e dor de dulciurile alea. La grădiniță, eu fiind încă de atunci foarte maternă, mereu aveam la jocuri rol de mamă și tatăl era un coleg numit Enghin, care era tătar, era un băiat foarte matur și calm, de-aia îl asociam noi unui tată, probabil. Era foarte amabil și, spre deosebire de alți băieți, el nu era agresiv cu colegii. Deci, pe la 6 ani, soțul meu în diverse scenete copilărești era un musulman. Odată, în liceu,  am fost în vizită la o prietenă turcoaică și niciodată n-am mai fost primită undeva cu atâta politețe. Cu musafirii sunt extrem de politicoși. Bunica ei, care cred că avea vreo 50 de ani în plus față de mine, intra din 5 în 5 minute în cameră și întreba „Mai dorește ceva domnișoara?”, apoi se apleca ușor și ieșea foarte umilă. Dobrogenii sunt foarte amabili cu musafirii tocmai datorită acestei influențe orientale (mai puțin speciile dubioase de personal hotelier care zici că-s picate de pe altă planetă).  În condițiile a tot ceea ce am scris mai sus, mi-e imposibil să asociez toți musulmanii unor criminali teroriști și mă dezgustă bucuria unor inconștienți care laudă niște criminali pentru că au ucis niște oameni nevinovați. Mi-e silă de toți păreriștii care revarsă discursul urii peste tot, m-am săturat de atâta ură alimentată de știri, de propagandiști de 2 lei, de modul obsesiv în care doar lucrurile rele, crimele, atentatele, hoțiile, violurile, sunt prezentate la știri, de parcă am trăi constant în cea mai rea formă în care poate funcționa omenirea. S-au prostit oamenii în ultimul hal pentru că unii dintre ei refuză să mai gândească cu propria minte și iau mură-n gură tot ce văd pe telefon sau la televizor. Zice unul pe net că toți musulmanii sunt teroriști, gata, omul cu creier de găină crede că-i așa. El n-a cunoscut vreodată un musulman dar dacă a citit el pe net acolo, înseamnă că-i așa. Mai sunt și ăia care o țin una și bună cu „Vin ăștia peste noooi, ne cotropesc musulmanii, e teritoriul nostru, să-i opriiim!” În primul rând că fenomenele migraționiste sunt ceva natural și vechi de când lumea și în al doilea rând, care teritoriu al tău, frate?  Nu mai trăiți cu iluzia că ceva e e al vostru, pământul de sub picioare nu vă aparține. Au mai trăit până acum niște miliarde de oameni care or fi crezut că stau pe un teritoriu al lor și doar al lor, până ce n-a rămas nici pulberea din ei iar acum stăm noi, pentru câteva zeci de ani, pe unde își fluturau ei ifosele în anul 100 înaintea erei noastre. Nu mai gândiți ca furnica ce crede că lumea se limitează la ea și la bobul pe care îl rostogolește. Vedeți lucrurile în perspectivă,  nu cu limitare și egoism. E o perioadă în care se călătorește tot mai ușor, oamenii încep să-și facă prieteni din toată lumea, să lucreze în ce țară vor, la nivel mintal  deja eliminăm granițele iar mentalitățile religioase de când lovea omul două pietre ca să facă focul, ne mai fac doar rău dacă susțin că e normal să ne dușmănim unii pe alții. E de bun simț să ne adaptăm la realitate, totuși. Plus că într-o zi specia umană va dispărea. Ce căcat e al nostru de pe tot Pământul ăsta?

Revin la anii petrecuți în Mangalia. Niciodată n-am văzut vreun musulman să sune cuiva la ușă cu „Primiți cu Domnul nostru Mahomed?” așa cum te freacă la creieri evangheliștii cu revistele și discursul lor stresant de maniaci. Creștinii o țin una și bună cu sunatul pe la uși și obsesia că lumea a început și s-a sfârșit la ei, nu musulmanii. Da, există fanatici religioși, cred că avem în orice religie, dar nu-i corect ca, din cauza lor, să-i bagi pe toți membrii unui cult religios în aceeași oală. Oricum, dacă unii ar avea o educație bună sau măcar dacă ar pune mâna să mai și citească ceva decent, ar afla că Islamismul și Creștinismul au origini iudaice și sunt religii monoteiste asemănătoare. Și că unii dau în cap altora și îi împușcă sau le pun bombe doar pentru că sunt ai dracului și psihopați din născare, nu pentru că povestea în care cred ei ar fi superioară cu ceva poveștii ălora pe care îi omoară. Dar așa e omul, ființă agresivă. Dacă nu vrea să-i sară altuia la gât pentru că are altă religie, îi sare la gât pentru că ține cu altă echipă de fotbal și tot găsește motiv de bătaie. Veșnica obsesie a omului: „Altul mi-e inferior pentru că: ascultă populară/ are altă religie/ e de sex diferit/ n-are copii/ e de la țară/ are altă culoare/ e gay/ e gunoier/ ține cu altă echipă de fotbal.” Și uite așa, cu gândul că ești cu stea în frunte spre deosebire de alt om, ajungi să îl jignești, să-l bați, să-l omori. Sau pur și simplu să fii un laș needucat care scrie pe fb „Mă bucur că au murit ăia la moschee. Nu-i cunoșteam, nu mi-au făcut vreun rău, dar sunt fericit pentru că au murit.”

%d blogeri au apreciat: