Cine-o face ca mine…

ca mine să pățească.

În vara lui 2018, într-o noapte, când doar ce adormisem, m-am trezit brusc cu o greață uriașă, amețeală și simțeam un gust oribil. După vreo 2 minute în care starea asta mă năucise, am adormit la loc. Câteva nopți s-a repetat chestia asta și am zis că e doar puțină greață, asta e, o fi de la oboseală. În cei 2 ani care au trecut, mi s-a mai întâmplat, mai ales dacă mâncam seara și tot n-am dat importanță. Până luna trecută când, rămânând cu obiceiuri proaste din perioada izolării, mâncam orice la orice oră și, într-o noapte, m-am trezit cu senzația că nu mai ajung la baie, ci o să vomit direct în pat. Știți cum e să dormi ca un buștean și să sari din somn pălit de o greață năucitoare? Seara băusem o cafea tare cu frișcă (eu beau decofeinizată și îmi fac la orice oră). Atunci chiar am zis că sigur ceva e în neregulă, am povestit pe la serviciu a doua zi și răspunsul unanim a fost: „Fierea.” Mi-au recomandat colegele Anghirol, Rowachol, fiecare știa câte un tratament. Mi-am luat de la un plafar tinctură de anghinare și luam dimineața în apă, cu jumate de oră înainte să mănânc. Nu doar că nu mi-a mai fost greață dar m-am simțit apoi foarte ușoară, nici nu mai simțeam stomacul plin după ce mâncam. Pe prospect scria că stimulează și aparatul excretor dar nici nu am dat importanță. Totuși, m-a uimit. Zilnic cantitatea de urină a fost aproape dublă față de cum era înainte și am avut, încă din prima zi de tratament, câte 4 scaune pe zi. Dacă luați tinctură de anghinare, wc-ul vostru va fi uimit. Mă gândeam: „Băi, frate, devin o sursă inepuizabilă de caca și pipi. Dau și la alții.” Toate bune și frumoase, dar am și consultat un medic, mi-a dat trimitere la investigații și analize, azi am făcut ecografie abdominală și am mâl la fiere. După ce fac și analizele zilele viitoare, o să încep și un tratament și urmează 6 luni de regim. Normal că am ajuns în situația asta din cauza aberațiilor pe care le-am mâncat fără restricții, fără să țin vreun post, lăsându-mă în voia tuturor poftelor care-mi veneau. Profitând de faptul că mă ajută metabolismul și că fac multă mișcare, mi-am permis să-mi vărs în burtă raftul de junk food fără să trec de 47 kg. Mezeluri din greu, dulciuri peste dulciuri, ouă gătite în toate felurile, tocătură cu dressinguri cu smântână, cașcaval și brânză la ordinea zilei. Voi fi nevoită să fac o pauză de la toate astea și habar nu am cu ce să le înlocuiesc. Să mănânc meniu de rumegătoare, doar verdețuri? Am și eu o întrebare: de ce toate mâncărurile fără gust și fără niciun Dumnezeu sunt alea sănătoase și cele mai gustoase sunt cele care ne fac rău? De ce bunătățile alea pe care mi le-am gătit au fost rele cu fierea mea și toate bălăriile fără gust mă vor ajuta să-mi revin? Nu-i corect. Plus că, lipsită de dulciuri și grăsimi timp de 6 luni, voi slăbi cred că mai mult decât îmi doresc. La iarnă nu-mi mai iau abonament de metrou pentru că mă va duce vântul până unde am treabă.

Concluzie: nu mâncați porcării cu nemiluita pentru că, deși aparent corpul se descurcă cu ele, ba chiar îi plac foarte tare, într-o zi veți vedea rezultatul și nu va fi deloc plăcut. Și dacă vă e rău, cum mi-a fost mie din vara lui 2018, nu așteptați să treacă de la sine pentru că dacă după 2 ani mergeți la investigații, când deja treaba arată nasol, s-ar putea să realizați că ați ratat momentul să fi luat în primire problema de la debut.

Ce mă fac eu 6 luni fără prăjituri și ciocolată? Aceasta-i întrebarea.

Un gând despre „Cine-o face ca mine…

Comentariile sunt închise

%d blogeri au apreciat: