2700

Dimineața, după ce ajung la serviciu și mă instalez la birou, mă uit la ce s-a mai întâmplat prin lume. Nu prea mă impresionează nimic în mod deosebit de ceva timp încoace pentru că se tot întâmplă cam aceleași chestii: virusul lui pește, atentate, politicieni penibili, etc. Astăzi însă, m-am înfiorat când am văzut explozia din Liban, mi-au dat lacrimile. M-a impresionat enorm, nu știu de ce. Și mă tot gândeam cum, cum, frate, să depozitezi explozibili lângă 2700 de tone de nitrat de amoniu? Cum să faci așa ceva? Asta e sinucidere. Există alții mai proști ca ai noștri, ca să zic așa. Nu e specie pe pământul ăsta care să facă rău cât face omul. O să se curețe planeta asta de noi în curând, până nu o facem praf complet. Referitor la asta, vorbeam cu o prietenă într-o seară și îi explicam cum toate eforturile oamenilor inteligenți sunt 0 pe lângă răul pe care îl poate face un om prost. I-am spus: „Nu o să dispărem pentru că va veni un meteorit sau din cauza încăzirii globale, ci pentru că un prost va adormi cu capul pe butonul nuclear.” Proștii ne vor face felul tuturor, zâmbind nevinovați. Eu chiar cred chestia asta, nu glumesc. Pentru a construi se depun eforturi, a dărâma e ușor. Gândiți-vă cât se muncește la aranjarea pieselor de domino și cum se pot dărâma cu un singur impuls. Și mă gândeam, apropos de ce s-a întâmplat în Liban, cum în Biblie scrie că oamenii au mâncat fructe din pomul cunoașterii binelui și a răului (dacă țin eu bine minte, așa scrie), deși era interzis. Cred că asta echivalează cumva cu evoluția, cu setea noastră de cunoaștere care ne poate distruge. Când a apărut omul pe Pământ, nu știa el chimie, dar i-a venit minte la cap și a ajuns să facă bombe atomice și să arunce în aer un port întreg cu niște tone de nitrat de amoniu și artificii. La ce să știm atâtea, ca să facem rău peste limite? Reușim, cu lucrurile bune, să fim de ajutor sau relele omenirii depășesc tot binele pe care îl face? Cred că am ajuns paraziții planetei. Și mă mai gândeam, ca și la Colectiv, cum s-or simți vinovații? Voi vă dați seama că acum, în Beirut, sunt oameni care au pe conștiință vreo 100 și ceva de morți (și vor fi mai mulți), vreo 4000 de răniți și jumate de oraș făcut praf? Cum să trăiești cu asta?

%d blogeri au apreciat: