Primarii pe care îi merităm

Cine se târăște mâine de la Valea Cascadelor la Romancierilor ca să voteze? Eu. Încă nu mi-am schimbat buletinul și am rămas la secția veche plus că, din ce mi-au zis vecinii, tot departe e și secția noastră. Votez pentru că nu mă simt reprezentată de Firea și consider că trebuie schimbată dar nu îmi pun mari speranțe. Îmi asum ceea ce votez, așa cum îmi asum și că am stat 2 luni închisă în casă forțat pentru că am votat cu Iohannis în 2019.

Nu înțeleg de ce o grămadă de lume este revoltată și nelămurită că Firea e primar la București și că riscă(m) încă un mandat. Oamenii votează pe cei de care se simt reprezentați. Simplu. Dacă sunteți din altă localitate și nu înțelegeți cum stă treaba aici, haideți să vă explic. Bucureștiul are, în proporție de vreo 60-70%, o populație formată din: mahalagii; țărani adunați de prin toate zonele țării (mai ales Sud), crescuți cu buda în fundul curții și băutură; ȚLM, comunitatea care se extinde rapid dar de educația căreia nu prea i-a păsat cuiva și stau aiurea ciorchini pe străzi și vor pomeni de la psd și ajutoare sociale sau se descurcă cu clanurile lor; pomanagii bugetari ținuți în brațe de Firea prin regii și regiuțe înființate de ea. Restul, oameni onești care se chinuie în mizeria asta și încă n-au plecat din cine știe ce motive. Când tu ai o majoritate de ratați, cum să ai ceva mai bun, când majoritatea decide? În al doilea rând, mulți dintre cei veniți aici, nu țin cu Bucureștiul. Ei urăsc orașul ăsta, au fost nevoiți să vină aici pentru un loc de muncă. Au rămas legați sufletește de satele/ orașele lor, chiar dacă trăiesc în București și nu le pasă nici dacă ar ieși Scaraoschi primar în București. Foarte rău, pentru că trăiesc în minciună, fug de adevărul că acum acesta e orașul lor și răul pe care-l fac orașului lăsându-l pe mâinile unei țațe, e răul pe care și-l fac. Dar ca să înțelegi asta, trebuie să te și ducă mintea iar la unii, mai greuț. Eu aș putea să zac mâine în pat, am piciorul drept în recuperare, dar e un efort pe care vreau să-l fac pentru că dacă o văd în următorii 4 ani pe Firea primar, să nu simt că e și din vina mea. Să-și asume alții, mie mi-ar fi greu să-mi asum. Dacă va câștiga cel cu care votez, nu-mi fac mari speranțe. Dar măcar nu va mai arunca banii noștri aiurea la catedrală și la vouchere pentru toate aberațiile, să ne facem naiba de tot rahatul, cum s-a întâmplat până acum. Nu-mi pun mari speranțe pentru că, așa cum într-o țară nu ține totul de președinte, nici într-un oraș nu ține totul de primar. Ține de oameni. Cum sunt omenii în București? Se înjură la stopuri, în autobuze, în magazine, n-au loc unii de alții, înfundă canalizările blocurilor cu tampoane și cârpe, scuipă și aruncă ambalaje pe străzi, ȚLM, semințe, mahala. Dacă ei își bat joc de oraș, cine să-l scoată din mizeria în care ei îl scufundă cu atitudinea abjectă și energia proastă? Oamenii ăștia merită Firea și, după Firea, peste 4 ani, un primar dintr-un clan ȚLM, să le dea exact ce le trebuie. Din orașul ăsta trebuie să plece orice om onest și bine educat (adică vreo 30% dintre locuitori), să nu mai fie nici capitală și apoi potopul, ca la Sodoma și Gomora. Să se scufunde în căcatul în care le place să trăiască. Țin cu Bucureștiul, dar nu țin cu fauna care-l populează, e păcat de un oraș care nu merită să fie atât de hulit. Eu am venit în București în 2004, la facultate. Asemeni rudelor mele, am avut speranța că într-o capitală voi întâlni și un om de toată isprava ca să am acea familie pe care mi-am dorit-o atât. Peste două săptămâni fac 38 de ani, sunt singură, mi-am pierdut vremea și mi-am irosit tinerețea, am ratat șansa de a avea familia pe care mi-am dorit-o. Asta a avut Bucureștiul pentru mine. Sau poate că ar fi trebuit să mă mulțumesc cu de-alde „Coae, pula mea”, cum întâlnești aici peste tot, unul care să dea cu pumnul în masă și să urle la mine și la copii, dar să zic și eu că am familie. Nu, mulțumesc. Îmi asum prostia și lipsa de curaj că n-am plecat în alt oraș sau în altă țară.

Nu fac un secret din faptul că stau într-o zonă rău famată, la fostele cămine de nefamiliști de la Valea Cascadelor, am 16 mp de garsonieră și bucătăria tot una cu holul. De atât am avut bani, atât am luat. Sunt 90 de camere pe 4 etaje, în care unii au crescut și câte 4 copii. Vecinii mei sunt, în mare majoritate, lucrători la salubritate, femei de serviciu, pensionari săraci, asistați social, alcoolici ratați, femei mereu gravide care stau la scară la semințe cu copiii toată ziua (dar nu avem gândaci, e o chestie). La capetele blocului, pe fiecare etaj, avem balcoane în care unii stau ore întregi la băutură și taclale și îmi spunea femeia de serviciu că unii își și fac nevoile acolo. Canalizarea mereu se înfundă, sunt 2 vecini care își pun cizme de cauciuc și intră în toată marea de căcat din subsol ca să facă curat și, după ce spală tot, iar se înfundă. Au zis vecinilor de nu știu câte ori să nu mai arunce în wc scutece, tampoane, cârpe, nu-i bagă nimeni în seamă. După ce m-am mutat, deși sunt politicoasă cu toată lumea, pentru că nu am nimic cu nimeni și nici nu vreau probleme, unii s-au purtat urât cu mine pentru că sunt femeie singură și pentru că, după cum mi-am renovat casa, cum mă îmbrac și cum mă port, se vede că sunt din altă ligă decât ei. Răutate și mahala de cea mai joasă speță. Merită oamenii ăștia altceva decât Firea? Ziceți și voi. E și păcat să aibă alfel de primar. Problema nu e a lor că stau în București, e a mea, că n-am plecat. Dacă nu câștigă Firea, mă bucur, că scap de ea. Dar dacă câștigă, tot e bine, că se duce Bucureștiul exact pe panta pe care o merită majoritatea celor care îl populează. N-am nicio scuză că mi-am irosit 16 ani din viață într-o mizerie.

%d blogeri au apreciat: