Vaccinare și îngrijorare

Azi am fost la recoltare pentru că am vrut să-mi fac testul de anticorpi IgG la coronavirus. Aflu rezultatul și știu dacă am avut sau nu. Pe 30 sunt programată la prima doză de vaccin și iar simt că nebunia asta nu mai are final. O parte dintre cunoscuții mei s-au vaccinat deja iar eu duc o inutilă muncă de lămurire cu mama și bunica, să se vaccineze și ele. Dar nu vor. Sunt singurele rude apropiate pe care le am și refuză vaccinarea cu o îndârjire incredibilă. Nu sunt negaționiste, se tem de coronavirus dar la fel de tare se tem și de vaccin. De ce? Pentru că sunt convinse că va avea efecte adverse foarte rele. Asta nu e de ieri, de azi. Ele refuză să ia medicamente la orice boală. Doar beau ceaiuri sau tincturi. Dacă vor lua coronavirus și se vor trata cu ceai, deja va trebui să mă interesez de locuri de veci. E foarte greu să te gândești că e posibil să moară singurele rude apropiate pe care le mai ai.

De vreo 3 săptămâni, una dintre colege ne povestește ce se mai întâmplă cu o mătușă a ei, internată cu coronavirus. Are 63 de ani, a purtat mereu mască și se dezinfecta non stop dar tot a luat coronavirus, s-a tratat o săptămână acasă de la primele simptome și apoi a ajuns la spital cu o saturație mică de oxigen. Direct în stare gravă. A fost pusă pe ventilator dar i-a fost și mai rău. În momentele în care se sufoca, vroia să smulgă toate cablurile și perfuzorul și tot ce mai avea acolo. L-a sunat pe fiul ei plângând și zicând s-o ia acasă pentru că e ținută doar în scutec și preferă să moară acasă. Medicul i-a spus fiului ei că sunt nevoiți s-o lege de pat ca să nu mai smulgă tot de pe ea și să nu moară fără oxigen. După câteva zile a vizitat-o fata ei care abia a recunoscut-o, slăbise enorm și nu putea respira fără masca de oxigen. I-a scris pe un bilețel că nu suportă mâncarea de spital și să-i aducă niște supă și smoothie. Doar asta putea mânca, îi turna o asistentă pe gât câte un pic, apoi îi punea iar masca, să nu moară. Și i-a mai scris pe bilet să se roage toți pentru ea pentru că asta o va face bine. Dar nu se face nici mai bine, nici mai rău, doar zace acolo, dependentă de oxigen și dacă își va reveni, recuperarea va fi grea și de durată. Eu cred că va muri și deja are în spate vreo 3 săptămâni de chin. Nu-i vorba că au murit oameni de coronavirus, uite în ce condiții mor, slăbiți până la ultima resursă, sufocați, legați de paturi. M-a impresionat mult tot ce mi-a povestit colega, e cel mai trist caz de coronavirus din câte am auzit. De-asta eu aș sfătui pe oricine să se vaccineze. Da, e un vaccin nou, dar măcar încercăm. E un vaccin, totuși.

Eu sunt uimită că mai există negaționiști pentru că am crezut că fiecare dintre noi știe măcar pe cineva care a fost bolnav sau care a murit. Iar culmea cinismului e la cei care spun că oricum mor cei care sunt foarte bolnavi, cei care au cancer, diabet, boli cardiovasculare. Și dacă au comorbidități e ok că mor, bieții oameni? Nu trebuie să-i protejăm, e chiar așa o ușurare că mor? E groaznic faptul că mor niște oameni. Dacă noi am avea cancer sau diabet, ne-ar plăcea să spună cineva că oricum, ce contează, mor cei cu boli grave? Sau mai zic unii că da, mor cei care mai aveau de trăit 2 ani. Și dacă mai aveau de trăit 2 ani, e acceptabil faptul că nu-i vor mai trăi pentru că au murit de coronavirus? E foarte rău. Știți că la început și eu credeam că e o mare exagerare dar măcar am respectat regulile. Ce credeam eu, credeam, aia e, dar dacă e o regulă, o respect. Luasem în calcul și faptul că poate mă înșel, nu mă credeam deținătoarea adevărului suprem. Iar eu, în toată situația asta, am totuși o convingere care mă întristează foarte tare. Virușii se iau. Cu mască, fără mască, cu dezinfectant, fără dezinfectant, se iau. Cred că doar combinezonul acela cum au medicii de pe secții covid ne poate apăra. În rest luăm toți. Și cei de acasă și cei de la serviciu și bolnavi și sănătoși, toată lumea. Virusul e prea micuț ca să poată fi evitat așa cum poți evita un țânțar sau un purice. Eu vă dau exemplul meu, alergică la polen. Mi-am pus mască (de-asta gripală) în 2017. Nicio schimbare. Tușeam ca naiba, a trecut polenul prin mască de nu m-am văzut. Virusul e mai mic. De ce n-ar trece? Eu mi-aș dori să ne poată proteja aceste măsuri dar am mari rezerve.

Mi-a ieșit acum rezultatul la analiză. Nu am anticorpi. Adică am 0,02, o nimica toată. După un an în care am fost și în excursie și la restaurante, nici nu mai dezinfectez ambalajele, m-am văzut cu oameni, am fost la serviciu zi de zi, am mers cu metroul până n-am mai avut ce, ba chiar îmi și băgam astă vară prin nas mâinile după ce umblasem prin tot orașul și ajungeam acasă, ca să iau corona cât era vreme caldă și virușii nu erau agresivi. Dar iată, nu am anticorpi. Am făcut testul pentru cei pe termen lung. Ori am avut eu o baftă chioară de m-a ocolit, ori am avut dar s-au dus și bolă și anticorpi între timp. Acum contează cu atât mai mult să fac vaccinul. Nu înțeleg de ce sunt unii atât de speriați de vaccinuri și cum or putea să creadă teorii ale conspirației. Așa cum un pilot se pricepe la avioane și o coafeză se pricepe la tunsori, un medic se pricepe la boli. Nu mă uit la televiziuni de căcat sau la tot felul de habarniști pe facebook ca să aflu părerea despre vaccin. Ascult ce zice un medic. Logic, nu? Eu, de exemplu, am mare încredere în dentista mea. Ea s-a vaccinat, a zis că e foarte bine să ne vaccinăm cât mai mulți. Așa mi-a zis și medicul de familie. În condițiile astea, eu nu mai stau pe gânduri, mă vaccinez. Nu mă uit la ce zice Gigi de la tv sau nu știu care tanti de pe facebook. Când văd ce se întâmplă acum în România, încep să înțeleg cenzura statelor autoritare. Protejezi oamenii de propria prostie. Ai o masă critică de needucați pentru că mama needucaților e mereu gravidă? Ai. Pentru binele lor, le impui niște chestii. Cum era vaccinarea obligatorie la comuniști. Pe atunci noi nu comentam. Eram așezați în linie la școală și vaccinați unul după altul. Dacă le dai nas unora care nu știu cât fac 3+3, uite la ce se ajunge. Haos. E bine? Nu e bine. Acum se vede cât de scăpați din mână sunt oamenii în țara asta și unde duce lipsa autorității. Plus de asta, sunt uimită să văd cu ce siguranță vorbesc unii despre ineficiența vaccinului dar ei nu sunt medici, nu au nicio treabă. Frate, dacă nu ai studii de medicină, de ce te trezești vorbind? La mine la serviciu, de exemplu, nimeni nu-i mai priceput ca femeia de serviciu. Ea le știe pe toate. Le spune, cu o convingere incredibilă, colegilor mei care s-au vaccinat, că vor avea probleme de sănătate pe termen lung. Știe că totul e o făcătură, că sunt interese financiare, ea știe tot, frate, dar dacă o pui să scrie o propoziție, e praf. Mănâncă litere, scrie ca cei de la școala ajutătoare. Dar cine a votat cu AUR și nu mai poate de dragul lui Șoșoacă? Ea. Cred că deja devine o problemă gravă în România votul universal. Când educația a fost adusă la cel mai jos nivel posibil, e deja periculos votul universal. Nu știu dacă ați observat dar oamenii needucați au și o atitudine agresivă, refractară, invidioasă. Nu au făcut mare lucru în viață și sunt ocupați să-i urască pe ceilalți. Dă drept de vot unuia care are numai ură și incultură în cap și vezi ce iese. Unii îi urăsc pe acești oameni. Eu nu-i urăsc. Aș vrea să le fi mai bine, nu am jignit niciodată un antivaccinist, un om incult sau un votant AUR. Nu le doresc răul dar îi compătimesc și ne compătimesc pe toți pentru că suportăm și consecințele alegerilor lor. Iar dacă ei vor fi milioane de nevaccinați, ne va lovi valul 4 în toamnă și probabil că iar vom sta închiși în case, pentru că ei iau mură în gură orice prostie li se livrează la tv sau la cârciumă.

%d blogeri au apreciat: